INTERVIU | Analistul Georgi Gotev, despre rezultatul alegerilor din Austria: ”Nu va schimba poziția Vienei față de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen”

Georgi Gotev este un fost diplomat bulgar, actualmente jurnalist și analist al afacerilor europene la Euractiv – Bruxelles. A lucrat în diplomația bulgară între 1980 și 1998. A fost, printre altele,  responsabil OSCE pentru Misiunea UE de monitorizare la granițele din fosta Iugoslavie și secretar la Misiunea bulgară pe lângă Comunitatea Europeană de la Bruxelles. A absolvit în 1978 Facultatea de Limbi Străine a Universității din București, secția spaniolă-portugheză.

Într-un interviu acordat Gândul, Georgi Gotev a declarat că opoziția manifestată de cancelarul austriac Karl Nehammer față de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen poate fi etichetată drept ”politicianistă” și ”electorală, iar o astfel de strategie a mai fost aplicată de-a lungul timpului.

Mai mult, cancelarul austriac a propus propriului electorat și ”tot felul de idei care nu pot fi puse în practică”, iar Georgi Gotev a analizat, în timpul interviului, printre alte subiecte, și fenomenul migrației.

Crezi că motivul pentru care cancelarul austriac Karl Nehammer s-a opus aderării la Spațiul Schengen a României și Bulgariei a fost doar unul strict electoral? A vrut să arate electoratului că el este liderul providențial care îi va proteja împotriva valurilor de imigranți?

Desigur, motivul a fost unul pur politicianist și electoral. Este ușor să faci politică în UE în detrimentul Bulgariei și României. Am văzut de multe ori o asemenea strategie aplicată în diverse ocazii.  Cred că ȘI Brexit-ul  a fost posibil, pentru că politicienii din Marea Britanie, împreună cu  tabloidele lor, au creat falsa impresie că bulgarii și românii vor lua locurile de muncă ale britanicilor. Din păcate, țările noastre nu știu cum să reacționeze și permit perpetuarea unor stereotipuri negative care predomină, atunci când este menționat numele României sau al Bulgariei.

Prin refuzul acceptării României în Spațiul Schengen, Karl Nehammer a jucat de fapt o carte electorală pentru publicul său intern. A venit cu tot felul de idei care nu pot fi puse în practică, precum cea referitoare la finanțarea de către Comisia Europeană a unui zid în valoare de 2 miliarde de euro la granița Bulgariei cu Turcia. Cancelarul austriac știe perfect că banii UE nu vor fi folosiți pentru construirea de ziduri la granițe.

”Nu este exclus ca alegerile de acolo să se lase cu tulburări”

Care au fost discuțiile lui Nehammer în Bulgaria? Crezi că Bulgaria este mai puțin pregătită din punct de vedere tehnic decât România pentru a face față valurilor de imigranți care vin din Turcia?

Președintele bulgar, Rumen Radev, a fost foarte generos cu timpul său, găzduindu-l pe Nehammer într-o vizită la frontiera dintre Bulgaria și Turcia. Nehammer a vizitat granița și a spus că nu este mulțumit. Înainte de asta, Radev vizitase  Viena pentru a participa la concertul de Anul Nou. Cu toate acestea, nu cred că a primit nimic în schimb. Cred că poziția geografică a Bulgariei și a României sunt destul de diferite. Bulgaria este o ”țară din prima linie”, adică are o graniță cu o țară din afara UE în care există deja o mulțime de imigranți și chiar mai mulți imigranți care o tranzitează.

După alegerile din Austria, crezi că poziția Vienei se va schimba și va accepta o aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen în acest an?

Nu știu dacă rezultatul recentelor alegeri din Austria va schimba cu ceva poziția Vienei față de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. În schimb pot spune altceva.  Cred că alegerile care ar trebui urmărite mai atent sunt alegerile care vor avea loc în Turcia în 16 mai. Nu este exclus ca alegerile de acolo să se lase cu tulburări, eveniment care nu va face ușoară solicitarea Bulgariei și României de a adera la Schengen.

Ai analizat într-un recent articol faptul că situația politică din Turcia s-ar putea deteriora anul acesta, an simbolic pentru turci. În acest 2023 se împlinește un secol de la crearea Turciei moderne de către Mustafa Kemal Atatürk, dar se fac și 20 de ani de la preluarea puterii de către Recep Tayyip Erdogan, liderul Partidului Justiției și Dezvoltării, un partid conservator cu rădăcini islamiste. Erdogan va candida pentru a fi reales în iunie anul acesta. Crezi că o eventuală destabilizare a scenei politice turcești va însemna un val masiv de imigranți – fie turci nemulțumiți, fie refugiați sirieni – care ar putea lua cu asalt granițele Uniunii Europene?

Georgi Gotev: Tot ce este posibil. Economia Turciei este în prezent în declin. Are o rată a inflației foarte ridicată și o liră aproape de colaps. Toate acestea au împins milioane de turci spre pragul falimentului și au lovit fabricile, fermierii și comercianții cu amănuntul din întreaga țară.

În septembrie 2021, un dolar american valora aproximativ 8 lire turcești, dar astăzi cursul este aproape de 19 lire pentru un dolar. Alegerile din Turcia de anul acesta vor fi decisive. Societatea turcă rămâne profund împărțită între cei cu viziuni laice și democratice, pe de o parte, și islamiștii lui Erdogan, pe de alta. După 20 de ani de guvernare a partidului lui Erdogan, o  reîntoarcere la putere a opoziției față de islamizarea țării ar fi nu numai sănătoasă, ci și o bună dovadă că actualul regim autoritar nu este tocmai o dictatură.

”Nu cred în formule miraculoase”

Cum crezi că va arăta viitorul politicii europene de imigrație și azil?

Nu cred în formule miraculoase prin care solidaritatea va deveni brusc normă obligatorie. Țările din Europa Centrală nu vor deloc să primească imigranți. Și să fim sinceri: țările din Europa de Est nici nu sunt foarte atractive pentru imigranți. Imigranții vor doar să traverseze Bulgaria, România, Ungaria, ca mai apoi să ajungă în Germania sau Suedia.

Pe de altă parte, economia Germaniei are nevoie de acești imigranți, așa că nu este un lucru atât de rău pentru germani. Dar există o mulțime de potențial focare de conflicte sociale în țări precum Italia și Franța, iar la Roma cu guvernul Giorgia Meloni lucrurile nu vor fi ușor de gestionat.

Știu că ai fost student la Facultății de Limbi Străine din cadrul Universității din București. Ai petrecut patru ani în România regimului Ceaușescu. Ulterior, tu ai intrat în diplomația bulgară.  Cum era viața de student în România anilor ‘70?

Am avut noroc, pentru că, student fiind la București între 1974 și 1978 și studiind limbi străine, am fost considerat de autoritățile române drept străin. Așa că am fost ”scutit” de studii ideologice. Spre deosebire de colegii mei români, aveam mai mult timp liber și mai multă libertate. Puteam să împrumut cărți de la ambasada Franței sau să văd filme în ambasada Statelor Unite fără să mă ia cineva la întrebări. De asemenea, în România, celebrii dizidenți bulgari au fost traduși în limba română, în timp ce în Bulgaria lucrările lor erau interzise.

Așa că mi-am făcut teza în România citându-l pe Tzvetan Todorov, un intelectual franco-bulgar stabilit la Paris, ceea ce era absolut imposibil și chiar periculos în Bulgaria. România și Bulgaria în comunism erau foarte diferite. La noi în Bulgaria pe vremea aceea era mai multă libertate și mâncarea mai multă și mai bună.

Programul la televiziunea noastră națională era mult mai bun. Spre deosebire de România, erau difuzate tot timpul meciuri internaționale de fotbal. Pe vremea aceea făceam tot timpul naveta între Sofia și București, încercând să profit de ceea ce era mai bun din ambele lumi aparținând fostului lagăr socialist.

Citește și:

EXCLUSIV VIDEO | Tutunul românesc a dispărut ca fumul de țigară în războiul imobiliar. Istoria industriei de peste 100 de ani, de la investitorul care a vândut teren muncitorilor la miile de angajați risipiți de privatizările păguboase 

EXCLUSIV VIDEO | Povestea artistei Anca Vintilă Dragu și a Oului ideatic de porțelan din creația sa: ”Am primit confirmarea că sunt pe drumul bun când am început să fac povești în obiecte tridimensionale și să le dau mai departe pentru a oferi bucurii”

EXCLUSIV VIDEO | Daniel Dăianu: ”Recesiunea este probabilă în 2023, puterea de cumpărare ar putea să scadă. Cu războiul din Ucraina, s-au încălcat flagrant reguli. Fără respectarea regulilor internaționale, lumea va fi jungla celui mai puternic”

EXCLUSIV VIDEO | Previziunile unui expert în energie despre o posibilă recesiune în 2023: ”Nu cred că se va întâmpla o nenorocire, dar trebuie să ne pregătim pentru o inflație probabil cu două cifre”

EXCLUSIV VIDEO | Tezaurul vizual din podul unei case, salvat de la dispariție. Mărturiile din arhiva foto a revistei ”Dolgozó Nő” – ”Femeia muncitoare” despre cum trăiau părinții și bunicii noștri, moda și publicitatea din comunism